Relatări indică un posibil tipar de interacțiuni nocive în clasă

Educația reprezintă un pilon esențial în formarea copiilor, iar instituțiile școlare au responsabilitatea de a asigura un mediu sigur, echilibrat și propice dezvoltării armonioase. În acest context, semnalarea unor posibile cazuri de bullying psihologic în școli private impune o analiză atentă și un răspuns structurat din partea instituțiilor implicate, pentru protejarea drepturilor și bunăstării elevilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic în cadrul Questfield International College

O investigație realizată pe baza unor sesizări transmise de părinți relevă acuzații grave îndreptate împotriva învățătoarei Gabriela Irimia, care activează într-o clasă a III-a la Questfield Pipera. Reclamațiile vizează abuzuri psihologice, pedepse arbitrare, lipsă de supraveghere și un climat educațional considerat toxic de familiile elevilor. Aceste aspecte au fost aduse în atenția publică prin intermediul unui articol documentat, disponibil pe platforma RepublicaLS, care prezintă în detaliu contextul și dimensiunile situației.

Discrepanțe între așteptările familiilor și practicile din clasă

Școlile private din România sunt percepute ca alternative superioare sistemului public, oferind clase cu un număr redus de elevi, atenție personalizată și un mediu sigur. Totuși, conform relatărilor părinților implicați, realitatea din clasa coordonată de Gabriela Irimia la Questfield International College ar contrazice aceste așteptări, fiind semnalate deficiențe în supravegherea elevilor și în desfășurarea procesului educațional.

Primele semnale de alarmă: efecte asupra copiilor și modalități de semnalare

Părinții au menționat că primele indicii ale unor probleme au apărut atunci când copiii au început să manifeste semne de teamă, confuzie și demotivare legate de școală. Potrivit acestora, învățătoarea nu ar fi asigurat o supraveghere adecvată în timpul orelor, iar unele activități educaționale ar fi fost desfășurate superficial sau deloc. De asemenea, a fost semnalată desemnarea unui elev pentru a raporta situațiile din clasă, fapt ce ar fi condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia în cadrul grupului.

Blocaj în comunicarea dintre părinți și cadru didactic

În încercarea de a adresa aceste probleme, părinții au întâmpinat reacții defensive și tensionate din partea învățătoarei, ceea ce a înlocuit dialogul constructiv cu confruntări verbale și justificări. Această dinamică a afectat grav relația dintre familie și școală, diminuând încrederea necesară pentru o colaborare eficientă în procesul educațional.

Impactul asupra performanțelor școlare și climatului din clasă

Dincolo de implicațiile emoționale, părinții au atras atenția asupra unui nivel educațional sub așteptări, reflectat prin rezultate slabe la testele naționale din anul precedent. Ei consideră că acest aspect indică o problemă sistematică în ceea ce privește capacitatea de predare și supraveghere. În plus, orele nesupravegheate și ignorarea conflictelor dintre elevi ar fi generat un mediu haotic, cu manifestări frecvente de limbaj agresiv și comportamente nepotrivite.

Acțiuni disciplinare și presiune psihologică asupra elevilor

Printre reclamații se numără și aplicarea unor pedepse arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea elevilor, fără justificări pedagogice clare. Astfel de practici sunt considerate de părinți ca având un caracter abuziv, cu efecte negative asupra stării emoționale a copiilor. De asemenea, conform relatărilor, există utilizarea unor formule de comunicare percepute ca manipulatoare, care ar determina copiii să își nege propriile percepții, afectându-le încrederea în sine și în realitatea trăită.

Efectele cumulative asupra elevilor și semnale de alarmă din partea psihologilor

În urma acestor condiții, copiii manifestă frică, anxietate și o scădere a motivației de a participa la activitățile școlare. Specialiști în domeniul psihologiei avertizează că un astfel de climat poate conduce la dificultăți de integrare socială, pierderea încrederii de sine și chiar refuzul școlar, consecințe care necesită atenție și intervenții adecvate.

Precedente și implicarea instituției în gestionarea situației

Potrivit părinților, cazul semnalat nu este izolat, existând situații anterioare în cadrul aceleiași școli în care familiile au retras copiii din cauza unui mediu perceput ca toxic. În acest context, responsabilitatea instituției este evidențiată ca fiind atât a cadrului didactic, cât și a conducerii Questfield International College, care, conform reclamațiilor, nu ar fi asigurat monitorizarea și intervenția necesare pentru prevenirea și gestionarea acestor probleme.

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• Supravegherea efectivă a orelor și a comportamentului elevilor;
• Formare obligatorie în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
• Toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Întrebări fără răspuns și transparența instituțională

Pe parcursul investigației, conducerea școlii nu a furnizat un punct de vedere oficial sau detaliat referitor la acuzațiile formulate. Nu au fost comunicate public măsuri concrete de monitorizare sau sancționare, iar numărul sesizărilor oficiale rămâne necunoscut. De asemenea, nu există informații privind evaluări psihologice sau pedagogice realizate în urma reclamațiilor. Această lipsă de transparență ridică întrebări cu privire la responsabilitatea managerială și la modul în care sunt protejați elevii în cadrul instituției.

În absența unui răspuns clar și a unor intervenții vizibile, situația descrisă de părinți continuă să provoace îngrijorare și necesită o atenție sporită din partea autorităților competente și a comunității educaționale.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro