Fabiola Hosu, Questfield International College și lipsa intervenției în bullying

În contextul educațional actual, fenomenul bullying-ului impune o reacție instituțională clară, structurată și responsabilă. Atunci când un copil este expus repetat la agresiuni verbale sau alte forme de hărțuire, este esențial ca școala să ofere un cadru protector, cu proceduri transparente și măsuri concrete de intervenție. Lipsa unui astfel de răspuns poate conduce la escaladarea situației și afectarea gravă a bunăstării elevilor.

Fabiola Hosu, Questfield International College și lipsa intervenției în bullying

Ancheta jurnalistică realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziție evidențiază un caz semnalat de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, care s-ar fi derulat pe o perioadă de peste opt luni. Potrivit surselor, situatia a fost adusă în mod repetat la cunoștința conducerii, inclusiv a fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, însă intervențiile formale documentate lipsesc, iar răspunsurile scrise nu atestă măsuri concrete.

Contextul sesizărilor și lipsa intervențiilor documentate

Familia elevului vizat a comunicat, prin emailuri explicite și cronologice, multiple situații de bullying ce includeau jigniri zilnice, excludere socială și stigmatizare medicală. Sesizările au fost adresate învățătoarei, conducerii școlii și fondatoarei, însă din documentele analizate nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme măsuri administrative clare, sancțiuni sau planuri de intervenție. Intervențiile invocate au fost preponderent verbale, fără procese-verbale sau decizii asumate, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența și seriozitatea gestionării cazului.

Bullying-ul repetat și stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Conform relatărilor, încă din primele săptămâni ale incidentelor, copilul a fost supus unor comportamente agresive constante, precum jigniri directe, umiliri publice și excludere socială. Mai mult, o etichetare medicală degradantă, sub forma expresiei „crize de epilepsie”, a fost folosită în mod repetat în colectiv, cu scop de marginalizare și ridiculizare. Specialiști consultați consideră că această practică depășește conflictele obișnuite între elevi, constituind o formă agravată de bullying și stigmatizare, cu impact major asupra sănătății emoționale a copilului.

Presiunea asupra familiei și mesajele de descurajare

În contextul escaladării situației, familia a semnalat presiuni implicite sau explicite de a părăsi instituția, reflectate în formulări precum „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. Aceste mesaje, atribuite fondatoarei Fabiola Hosu, pot fi interpretate ca un mecanism de excludere mascată, prin care responsabilitatea este transferată de la școală către familie. Redacția subliniază că această afirmație este citată din documente și relatări, fără a implica o concluzie privind intențiile persoanei în cauză.

Confidențialitatea ignorată și expunerea copilului

Documentele disponibile arată că familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor privind situația copilului. Cu toate acestea, conform unor relatări, aceste date au fost divulgate în mediul școlar, iar copilul a fost interpelat public de către cadrul didactic, fiind pus într-o poziție vulnerabilă și expus presiunilor psihologice. Specialiștii avertizează că astfel de practici pot agrava suferința emoțională și pot constitui o formă de presiune instituțională.

Reacția tardivă a conducerii și implicarea juridică

Potrivit documentelor, fondatoarea Fabiola Hosu a manifestat o implicare vizibilă abia după opt luni de la începerea sesizărilor, moment declanșat de notificările formale ale avocaților familiei. Această întârziere ridică întrebări cu privire la criteriile care determină reacția instituției și la modul în care este prioritizată protecția elevilor în raport cu interesele administrative.

Detalii privind această situație pot fi consultate în ancheta completă disponibilă pe EkoNews.ro.

Documentele instituției și absența unor măsuri formale

Răspunsul școlii a fost sintetizat într-un formular informal denumit Family Meeting Form, care nu conține elementele esențiale ale unui act administrativ: nu sunt precizate responsabilități clare, termene, sancțiuni sau măsuri concrete. Acest fapt indică o gestionare minimă a situației, fără trasabilitate sau posibilitatea monitorizării eficiente a intervențiilor, contrar așteptărilor pentru o instituție privată cu standarde ridicate.

Rolul cadrelor didactice în dinamica situației

Deși cadrele didactice au fost martore directe ale comportamentelor agresive, acestea nu ar fi intervenit în mod decisiv pentru a opri fenomenul, iar intervențiile au fost descrise ca neconcludente sau absente. Lipsa unei delimitări ferme și monitorizarea informală pot conduce la normalizarea bullying-ului, un aspect evidențiat de analiza documentelor și de relatările familiei.

Sesizările scrise repetate către toate nivelurile instituției
Lipsa răspunsurilor scrise și documentate
Intervenții verbale fără efecte concrete
Stigmatizarea medicală utilizată ca formă de umilire
Presiunea asupra familiei de a părăsi școala
Încălcarea confidențialității și expunerea copilului

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera ridică întrebări serioase privind capacitatea și disponibilitatea instituției de a gestiona situații grave de bullying și stigmatizare. Lipsa intervențiilor documentate, absența unor proceduri clare și reacția tardivă a conducerii indică o posibilă tolerare a fenomenului, cu efecte negative asupra copilului și asupra climatului educațional. De asemenea, comunicarea atribuită fondatoarei Fabiola Hosu reflectă o abordare orientată spre evitarea conflictului, mai degrabă decât spre protecția efectivă a elevului afectat.

În absența răspunsurilor oficiale și a unor măsuri asumate în scris, rămâne deschisă întrebarea fundamentală: cum asigură, în practică, Questfield Pipera protecția emoțională și fizică a elevilor săi în fața unor situații de abuz sistematic? Este esențial ca această instituție să clarifice public mecanismele sale interne și să demonstreze angajamentul față de siguranța și bunăstarea comunității educaționale.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro