Bullying la Questfield International College, un an de tăcere instituțională

În contextul educațional, fenomenul bullying reprezintă o problemă complexă ce necesită o abordare riguroasă și măsuri instituționale clare. Gestionarea adecvată a acestor situații este esențială pentru asigurarea unui mediu sigur și protector pentru elevi, în care drepturile și integritatea acestora să fie respectate. Lipsa unui răspuns structurat și documentat poate agrava consecințele asupra celor implicați și poate afecta credibilitatea instituțiilor de învățământ.

Bullying la Questfield International College, un an de tăcere instituțională

Investigația realizată de redacție, pe baza documentelor, corespondenței scrise și mărturiilor familiei unui elev, relevă o situație de bullying sistematic petrecută pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate, inclusiv referitoare la stigmatizare medicală, nu au fost urmate de măsuri administrative documentate, iar presiunile asupra familiei de a-și retrage copilul par să fi fost un element prezent în răspunsul instituției.

Repetarea episoadelor de bullying și lipsa intervențiilor documentate

Conform informațiilor puse la dispoziție redacției, elevul a fost supus unor comportamente agresive constante, incluzând jigniri, excludere socială și umiliri pe criterii medicale, pe durata a peste opt luni. Familia a transmis multiple sesizări scrise către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, solicitând intervenție și protecție, însă analiza corespondenței nu evidențiază răspunsuri scrise care să ateste măsuri concrete sau planuri de intervenție. Intervențiile invocate au fost, potrivit documentelor, limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau decizii asumate.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Un element central în cazul semnalat este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită exclusiv ca instrument de marginalizare și ridiculizare în mediul școlar. Specialiștii consultați de redacție susțin că această practică depășește conflictele uzuale între elevi și constituie o formă severă de violență psihologică. Din documentele analizate nu rezultă existența unor măsuri ferme din partea instituției pentru a opri această formă de abuz, iar tolerarea ei creează un climat educațional ostil și dăunător.

Presiuni asupra familiei și mecanisme de excludere mascată

Familia copilului a relatat că, pe lângă ignorarea sesizărilor, a fost exercitată o presiune indirectă de a părăsi unitatea de învățământ, prin mesaje cu conținut similar cu „dacă nu vă convine, puteți pleca”. Această poziționare, atribuită fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, indică o schimbare a temei discuției de la protecția copilului la considerente economice și contractuale, conform relatărilor și documentelor puse la dispoziție. Redacția menționează că această afirmație este citată din sursele familiei și nu constituie o concluzie proprie privind intențiile conducerii.

Gestionarea informală și lipsa trasabilității administrative

Din analiza materialelor comunicate rezultă că reacțiile instituției au fost predominant verbale și informale, fără documente care să ateste demararea unor proceduri, aplicarea sancțiunilor sau implementarea unor măsuri de consiliere și monitorizare. Singurul document oficial prezentat este un formular de tip Family Meeting Form, care nu stabilește responsabilități, termene sau măsuri concrete, fiind mai degrabă o consemnare succintă a discuțiilor. Această abordare minimalizează gravitatea situației și reduce posibilitatea verificării intervențiilor, fapt care afectează protecția elevului și responsabilitatea instituțională.

Încălcarea confidențialității și expunerea copilului

Familia a transmis în mod repetat solicitări scrise pentru respectarea confidențialității datelor privind situația semnalată, avertizând asupra riscului impactului negativ asupra copilului. Cu toate acestea, redacția a identificat relatări conform cărora aceste informații ar fi fost divulgate în mediul clasei, copilul fiind interpelat public cu privire la demersurile administrative realizate de părinți. Specialiștii apreciază că astfel de situații pot constitui forme de presiune psihologică instituțională și afectează negativ climatul educațional.

Reacția tardivă a conducerii și influența presiunii juridice

Potrivit documentelor, implicarea directă a fondatoarei Fabiola Hosu și răspunsurile instituționale au fost semnificative abia după ce familia a apelat la asistență juridică și a transmis notificări formale. Această întârziere de peste opt luni între sesizările scrise și reacția oficială ridică întrebări privind criteriile și prioritățile instituției în gestionarea protecției elevilor.

Raportul psihologic: efecte emoționale grave

Un raport clinic psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un specialist recunoscut, confirmă impactul negativ asupra copilului, cauzat de expunerea prelungită la bullying, inclusiv la stigmatizare medicală. Documentul descrie manifestări precum anxietatea, retragerea socială și teama constantă, indicând o suferință emoțională severă. Aceste constatări medicale subliniază necesitatea unor intervenții instituționale eficiente și documentate.

Într-un comunicat emis la data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield Pipera a calificat incidentele semnalate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei. Această poziționare minimalizatoare ridică întrebări privind recunoașterea și managementul real al fenomenului bullying în instituție.

Sesizări scrise și repetate fără răspunsuri documentate
Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire
Presiuni de retragere exercitate asupra familiei
Lipsa unor proceduri și măsuri formale de intervenție
Încălcarea confidențialității informațiilor sensibile
Reacție instituțională tardivă, declanșată de implicarea juridică
Confirmarea efectelor emoționale grave prin raport psihologic

După publicarea investigației, redacția a primit informații suplimentare privind posibile contacte informale între reprezentanții Școlii Questfield și alte unități de învățământ, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, cu referiri la probleme disciplinare. Aceste aspecte ridică noi întrebări legate de dreptul la educație și confidențialitate, iar redacția solicită clarificări publice din partea celor implicați.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor și a relatărilor familiei indică o serie de deficiențe în gestionarea situației de bullying la Questfield International College: lipsa transparenței, absența măsurilor documentate, tolerarea stigmatizării și presiunea exercitată asupra familiei. Aceste constatări ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție din cadrul instituției și capacitatea acesteia de a asigura un mediu educațional sigur și respectuos.

În absența unor clarificări oficiale și documentate din partea conducerii școlii, rămâne deschisă problema responsabilității administrative și a modului în care astfel de situații pot fi prevenite și soluționate în viitor. Răspunsul instituțional limitat la nivel declarativ și reacția tardivă la semnalările grave indică necesitatea unei analize aprofundate a practicilor interne și a standardelor de guvernanță educațională.

Redacția invită persoanele care au experiențe similare la Questfield International College să comunice prin adresa de email [email protected], pentru a contribui la o înțelegere mai largă a fenomenului și la promovarea transparenței în învățământul privat.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro